Femeie
De ce ai venit?
Sunt fără gânduri, fără suflu, împietrit de silueta-ți statuară.
Te văd și te aud doar pe tine, de parcă aura ta diafană eclipsează întregu-mi univers.
Aș vrea să te gust; ca o mușcătură dintr-un măr tare, dulce acrișor.
Pielea ta, adiere de vară, tortură a viselor mele, îmbată simțuri cu dorințe.
Îți culeg din ochi cuvintele de pe buze și mă pierd prea des în jocul nespus.
Ai oprit timpul în a mea inimă, mă sfârșesc în privirea-ți învingătoare.
Nu am nici o șansă…
De ce ai venit?
Badoiu Andrei, martie 2015, Bex-Montreux