Fată cu palton și bască
Mă uit la tine cum te uiți la mine,
Și mă întreb: oare ți-e bine?
Ce neașteptată întîmplare Te-a pus în fața-mi astăzi, oare?
Văzui și tu a mea fotografie Și oare ți-este dor cum mi-este mie?
S-au dus și ani, s-au dus și vise, Uși se închid, uși sînt deschise,
Prin nori de timp și-a amintirii ceață, Te caut orb, deși te am în față,
Și nu-înțeleg în reveria-mi limitată, Că „tu și eu“ am fost, dar altădată…
Andrei Badoiu, august 2014, Evionnaz